GÂNDUL GREEN. MODA, HAINELE ȘI RECICLAREA: „Pentru fabricarea unei perechi de blugi se consumă 7.000 de litri de apă”

Ediția din această săpămână a emisiunii GÂNDUL GREEN a abordat un subiect sensibil pentru mediul înconjurător: reciclarea textilelor. Milioane de tone de textile ajung, anual, la gunoi pentru că nu există o industrie eficientă de reciclare. Gazda emisiunii, Dan Vardie, a dezbătut cu invitații săi care sunt soluțiile pentru această problemă.

Industria textilă este fruntașă în topul poluării

Un studiu realizat de către World Vision România scoate în evidență că jumătate dintre români nu au la îndemână toate informațiile necesare pentru colectarea selectivă a textilelor.

Situația este alarmantă, dar ONG-urile încearcă să schimbe asta prin mai multe programe menite să protejeze mediul înconjurător.

Noi avem mai multe canale prin care primim donațiile de haine. Unul dintre acestea este în magazine partenere, care au găzduite urnele Crucii Roșii. De acolo, voluntarii le sortează, iar cele care sunt reutilizabile merg la igienizare”, a precizat Ana Durumeaux, manager de proiect Crucea Roșie România.

Potrivit unui studiu, 95% din textilele care ajung la groapa de gunoi ar putea fi reutilizate, însă doar 15% se refolosesc.

Inițial proiectul a pornit ca proiect social, apoi, pe măsură ce au crescut volumele, acum ajungând să procesăm 2 tone jumătate pe lună, au crescut și volumele de deșeuri textile. Atunci ne-am gândit că nu le vom da foc sau distruge, am pus lucrurile cap la cap și am început reciclarea”, mai spune Ana Durumeaux.

Industria modei este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de carbon. Se estimează că dacă producția va crește că până acum, procentul emisiilor va ajunge la 26% până în anul 2050.

Reciclarea textilelor, aproape că nu există

Avem informații foarte triste. Tocmai din acest considerent și noi, acum 3 ani de zile, am încercat să demarăm proiecte în acest sens. Odată început acest drum ne-am dat seama cât e de greu, deoarece partea de reciclare a textilelor mi-am dat seama că nu exista. Nu găseam efectiv companii care să recicleze materialul sintetic. Totul a început foarte din scurt. Am sunat la compania care lua deșeurile de la noi și le-am spus că ne-am dori să facem un material prin care să arătăm cum se reciclează deșeurile textile. Ei ne-au spus că nu se poate. Ulterior am aflat că deșeurile erau incinerate și nu reciclate, așa cum spuneau ei. Am căutat în toată țara și ne-am dat seama că nu există așa ceva. Atunci am realizat că ar trebuie să facem schimbări pornind de la materialele folosite. Noi suntem un brand care își asumă partea de modă sustenabilă. Până acum nu am găsit pe nimeni care să recicleze deșeurile textile într-o altă fibră reutilizabilă. Am găsit totuși o companie în Portugalia care folosește și fibre reciclate. Încercăm totuși să folosim materiale 100% biodegradabile”, spune Alexandra Feher, cofondator al firmei de haine Concepto.

„În ultimii ani în cadrul Ecoteca am derulat numeroase proiecte pentru implementarea unor sisteme de colectare separată a deșeurilor. Din păcate, cum probabil știți, în România noi nu avem nici măcar sisteme dezvoltate pentru reciclarea de bază. Până la reciclare, noi nu avem nici sisteme de colectare a deșeurilor textile. Atât timp cât nu colectăm separat deșeurile, nu putem avea așteptări. Au existat acum 20 de ani sisteme rudimentare de reciclare, în cadrul fabricilor de textile, dar nu mai este profitabil pentru fabrici să le refolosească. Până la reciclare e foarte greu să ne gândim și la o soluție de colectare a deșeurilor textile. Exceptând câteva cazuri locale, nu am găsit la scară largă în România o soluție semnificativă de reciclare a deșeurilor textile”, afirmă Adriana Gheorghe – Ecoteca.

Studiile spun că românii sunt informați cu privire la reciclare

Am făcut o cercetare la începutul acestui an, prin care am vrut să vedem care sunt percepțiile românilor cu privire la reciclarea textilă. Am aflat atunci că aproape trei sferturi dintre români reciclează deșeurile din gospodărie, iar jumătate dintre cei care o fac, își duc la reciclat și hainele vechi. Majoritatea respondenților au mai spus că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru hainele ecologice. Studiul ne-a mai arătat că românii sunt informați cu privire la reciclare. Studiul mai arată că principala dificultate cu care se confruntă cei care vor să își dea hainele uzate la reciclat este lipsa containerelor speciale pentru colectarea selectivă, precum și lipsa informațiilor privind modul de colectare”, explică Oana Șerban – World Vision.

Comisia Europeană impune standarde dure

Comisia Europeană impune ca până în 2025 să avem un sistem de colectare la sursă, unde fiecare bloc și casă să poată duce separat deșeurile textile”, mai afirmă Adriana Gheorghe – Ecoteca.

„Era în care trăim favorizează consumerismul în fashion, dar eu cred că ar trebui să înțelegem și să punem preț pe calitate, pe branduri mai mici, să citim o etichetă și să știm să ne informăm în legătură cu produsele pe care le cumpărăm”, mai spune Alexandra Feher.

Date alarmante:

– Pentru o pereche de blugi se consumă 7.000 de litri de apă

– Fabricarea unei perechi de blugi consumă la fel de multe gaze ca o mașină care parcurge 129 de km

– La fabricarea unui singur tricou sunt necesari 2700 de litri de apă, necesarul de apă al unui om pentru 2 ani și jumătate

– Un camion cu materiale textile este aruncat la groapă de gunoi sau se arde în fiecare secundă

Chiar dacă producția de textile a determinat creșterea economiei în anumite țări în curs de dezvoltare, a determinat și anumite efecte sociale. Spre exemplu, salariile lucrătorilor din industria textilă sunt foarte mici. În Bangladesh se câștigă aproximativ 90 de dolari pe lună”, mai spune reprezentantul World Vision.

Sfaturi pentru un om care merge să își cumpere o haină și vrea să protejeze mediul înconjurător: „În primul rând, să apelăm la un producător local decât la un brand de fast fashion. Cumpărătorul ar putea să se uite la etichetă și să evite produsele care au materiale sintetice în compoziție. Clienții pot fi atenți la modul în care brandurile reciclează textilele. Trebuie să ne informăm și să fim educați, să nu cumpărăm haine de care nu avem nevoie”, sfătuiește Alexandra Feher, producător de haine.

Măștile de protecție

Pe lângă chiștoacele de țigări, peturi și ambalaje, mai nou găsim mai peste tot măști santiare care invadează mediul.

Sunt foarte periculoase. Vorbim despre COVID, care este extrem de periculos, iar masca devine un deșeu periculos. Masca este confecționată din polipropilenă și este probabil indestructibilă în următoarea sută de ani. Atât timp cât este o mască sanitară, ea este deșeu periculos și trebuie să aibă un traseu special. Când aruncăm o mască, nu este de ajuns să o aruncăm în coș. ”, spune Dan Trifu, Vicepreședinte ECOCIVICA.